e propunerea mea pentru acest weekend

“Dear Mr. President”

(feat. Indigo Girls)

Dear Mr. President,

Come take a walk with me.

Let’s pretend we’re just two people and

You’re not better than me.

I’d like to ask you some questions if we can speak honestly.

What do you feel when you see all the homeless on the street?

Who do you pray for at night before you go to sleep?

What do you feel when you look in the mirror?

Are you proud?

How do you sleep while the rest of us cry?

How do you dream when a mother has no chance to say goodbye?

How do you walk with your head held high?

Can you even look me in the eye

And tell me why?

Dear Mr. President,

Were you a lonely boy?

Are you a lonely boy?

Are you a lonely boy?

How can you say

No child is left behind?

We’re not dumb and we’re not blind.

They’re all sitting in your cells

While you pave the road to hell.

What kind of father would take his own daughter’s rights away?

And what kind of father might hate his own daughter if she were gay?

I can only imagine what the first lady has to say

You’ve come a long way from whiskey and cocaine.

How do you sleep while the rest of us cry?

How do you dream when a mother has no chance to say goodbye?

How do you walk with your head held high?

Can you even look me in the eye?

Let me tell you ’bout hard work

Minimum wage with a baby on the way

Let me tell you ’bout hard work

Rebuilding your house after the bombs took them away

Let me tell you ’bout hard work

Building a bed out of a cardboard box

Let me tell you ’bout hard work

Hard work

Hard work

You don’t know nothing ’bout hard work

Hard work

Hard work

Oh

How do you sleep at night?

How do you walk with your head held high?

Dear Mr. President,

You’d never take a walk with me.

Would you?

enjoy.

update.

LMA mircea geoană.

şi o dedicaţie speciala!, înc’o dată de 3x!!!

http://www.realitatea.net/francmasoneria-romana-si-a-retras-sprijinul-acordat-guvernului-si-presedintiei_613227.html

de ce? pentru cei care nu cunosc, voi zăbovi câteva minute pentru explicaţii. preşedintele ţării este şef onorific al lojei masonice din ţara respectivă. e o regula universal valabilă. vă daţi seama, că masonii, în principiu oameni cu priviri şi gândire liberală, i-au dat cu şutul în fund băselului. cred că abia au aşteptat săracii masoni să se scape de marinar.

ideea e că dacă s-au scăpat mai repede decât era normal,. ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum, trebuie să dea de gândit.

mulţumesc pe această cale lui Andrei Bogdan de la Ziua de Vest pentru sinteză.

avem aici, în TIMIŞOARA câteva premiere faţă de care ar fi invidioase mari oraşe din lumea întreagă.

• în 1854 – se introduce în oraş telegrafia;
• în 1857 – Timişoara este primul oraş din ţară cu iluminat public cu gaz;
• în 1857 – se leagă oraşul la reţeaua feroviară europeană;
• în 1867 – primul tramvai tras de cai circulă în premieră la Timişoara;
• în 1881 – se instalează moderna reţea telefonică la Timişoara;
• în 1884 – Timişoara este primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric;
• în 1895 – începe asfaltarea străzilor Timişoarei;
• în 1899 – se pune în funcţiune tramvaiul electric, înaintea multor oraşe mari din Europa.
• între 1718 şi 1781, Timişoara a fost primul oraş din România cu două magistraturi (primării): una catolică şi una rasciană (ortodoxă);
• în 1729, Cazarma Transilvaniei din Timişoara era cea mai lungă cazarmă din Europa, cu cei 483 de metri ai săi;
• între 1727-1728 se realizează canalul de plutărit pe Bega actuală, între Făget şi Timişoara, se sapă apoi noul canal, de la Timişoara spre Zrenjanin şi Pancevo, iar la 1732 , prima navă fluvială pluteşte de la Timişoara la Pancevo;
• în 1732, Contele Mercy ordonă realizarea primei instalaţii mecanice care ridică apa din Bega, o filtrează şi o conduce în Cetate prin canale subterane;
• între 1735-1755, în Timişoara se construiesc trei spitale la interval de câte zece ani (1735-1745-1755);
• între 1769-1770, la Timişoara se realizează prima maşină mecanică de jucat şah din lume;
• în 1771, la Timişoara apare primul ziar din România;
• în 1791, la Timişoara are loc premiera în România a operei bufe Răpirea din Serai, a compozitorului W. A. Mozart;
• în 1807, la Timişoara se naşte Carlo Brocchi, cel care avea să devină pictorul curţii regale britanice şi al reginei Victoria;
• în 1814, la Timişoara are loc premiera mondială a operei Fausts Leben und Thaten (Viaţa şi faptele lui Faust), de Josef Strauss;
• în 1815, la Timişoara se deschide prima bibliotecă publică de împrumut cu sală de lectură din Europa Centrală;
• în 1852, în cartierul Fabric al Timişoarei se deschide prima şcoală de fete din România;
• în 1831, Pavel Vasici traduce şi publică la Timişoara primul manual de alimentaţie umană;
• între 1846-1848, la Timişoara se construieşte cea mai mare fabrică de ţigarete din România;
• în 1847, la Timişoara se realizează prima operaţie din România cu anestezie cu eter;
• în 1853, la Timişoara se realizează prima monografie de localitate din România;
• în 1858, la Timişoara se inaugurează primul poligon de tir din Timişoara;
• în 1864, la Timişoara are loc premiera într-un oraş de provincie a operei Traviatta, de Giuseppe Verdi, la 10 ani de la premiera absolută;
• în 1869, la Timişoara se formează primul partid politic din România, Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria;
• în 1869, la Timişoara este realizat primul fanzin din România;
• în 1883 este înfiinţată prima fabrică timişoreană de chibrituri, unsoare de căruţă şi tehnică chimică;
• în 1889, este compus celebrul vals Valurile Dunării, de către timişoreanul Iosif Ivanovici;
• în 1891, la Timişoara se înfiinţează Societatea Naţională a Lăptarilor din regatul ungar;
• în 1892, la Timişoara se deschide prima drogherie de provincie;
• în 1895, la Timişoara se asistă la primul concert la distanţă din România, transmisiunea făcându-se pe fir telefonic;
• în 1899, la Timişoara se joacă primul meci de fotbal din România.

toate aceste premiere şi priorităţi au fost publicate pentru a nu fi uitate, ci pentru ca timişorenii să se poată prezenta mândri în faţa oaspeţilor oraşului, întâmpinându-i cu o „carte de vizită” demnă de invidiat.

este vorba de carte, publicată de binecunoscutul istoric Ioan Haţegan, care a lansat volumul I al trilogiei „Premiere şi Priorităţi Timişorene”. prima din cele trei cărţi care rememorează numeroasele premierele realizate în oraşul de pe malurile Begheului prezintă 100 de premiere şi priorităţi până la 1900.

îi mulţunesc pe această cale istoricului Iona Haţegan, pentru ceea ce face, a făcut şi, după câte îlcunosc, va mai face pentru Timişoara.

sponsorizată de Consiliul Local Timişoara, Aquatim şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, apariţia editorială se datorează în mare măsură consilierului local democrat-liberal Simion Moşiu, membru al Comisiei V a Consiliului Local Timişoara, comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, sănătate, protecţie socială, turism, ecologie, sport şi culte.

Ne adresăm tuturor celor care iubesc natura, care au sufletul, mintea şi inteligenţa alături de frumosul nostru Banat montan. E vremea să îi fim alături. Are nevoie de sprijinul nostru ca să-l putem lăsa şi generaţiilor viitoare liniştit şi arhaic, cu maiestuoasele lui culmi şi pajişti alpine, cu ritmurile sale de viaţă eterne, cu fumul de la stâne şi mireasma ierbii, a brazilor, a talăngilor, a cailor care pasc nestingheriţi pe Ţarcu în ritmuri de viaţă seculară. Poezia, literatura, turismul cultural, viaţa sănătoasă toate se regăsesc aici, în Parcul Ţarcu-Muntele Mic care este în pericol. Anunţăm public coaliţia care se va constitui pentru a apăra pajiştile alpine de foamea după profit cu orice preţ şi pe seama noastră a tuturor a unui capitalism sălbatic. Vă chemăm să fiţi alături de Coaliţia civică pentru Parcul Ţarcu-Muntele Mic.. Cu sprijinul suspect al Gărzii de mediu şi al celor care sunt meniţi să respecte legea nu să o batjocorească am aflat că în Banatul montan s-a decis instalarea barbară a unor morişti eoliene care vor ditruge habitatul ecologic, vor betona frumuseţea muntelui şi-i vor urâţi pentru totdeauna frumuseţea sa de la începuturile lumii. Dacă nu ne vom alătura studenţi, profesori universitari, Facultatea de geografie a Universităţii de Vest, oameni de cultură, oameni de ştiinţă, iubitori ai naturii şi ai muntelui vom fi părtaşi prin indiferenţă la ceea ce i se pregăteşte muntelui. Vă v-om ţine la curent cu acţiunile concrete pe care Coaliţia civică le va întreprinde în zilele următoare. Fondatorii Coaliţiei pentru Parcul Ţarcu-Muntele Mic

Arh. Octavian Radu Topai, tel 0256/201433, 0723629399,

Cornel Galescu, 0744559868, alpinist,

Explorator Doru Domuta, general manager Baustern srl, 0742105665

Marius Pentelescu, jurnalist, Radio Timişoara, 0723184415

Prof. univ. dr. Daniel Vighi, preşedintele Atelierului civic ARIERGARDA, 0721353177

Vezi detalii pe www.danielvighi.ro

« POLI » (Politehnica Timişoara) este pentru orasul Timişoara şi regiunea Banatului (în România) ceea ce este OM pentru Marseille şi regiunea sa sau Bayern pentru Munchen şi Bavaria.

Timişoara şi publicul său îşi văd echipa obligată să-şi schimbe numele, culorile (!!!) printr-o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) luată pe baza unor documente false.

FRF nu este capabilă să intervină, fiind implicată în această afacere care riscă să-i ruineze în mod serios imaginea şi credibilitatea.

Noi, locuitorii unei regiuni şi suporterii echipei noaste, ducem această luptă pe termenul comunicării şi al informaţiei cu scopul de a face să iasă adevărul la lumină şi de a aduna un sprijin cât mai larg din lumea întreagă pentru ca fotbalul să nu fie perceput doar ca o simplă afacere, iar FIFA să vadă ce ni se întâmplă şi să-şi dea seama de disperarea noastră şi de nedreptatea care ne-a fost facută.

Lupta noastră o dorim demnă şi civilizată. Credem în înţelepciunea şi corectitudinea instanţelor fotbalului internaţional şi în solidaritatea pasionaţilor de fotbal şi al suporterilor de pretutindeni.

http://www.justiceforpoli.com/

DREPTATEA PENTRU POLI ! JUSTICE FOR POLI !

POLI SUNTEM NOI!!!

T I M I S O A R A

aşteptând trenul, în maşină ascultam o emisiune la radio, de genul maşina de spălat suflete. nu-i important ce spuneau respectivii, doar că un tip, florin, a sunat să întrebe ce se poate face pentru a ajuta câţiva copii săraci din iaşi, care nu au nici măcar rechizite pentru a merge la şcoală.

cu treburile astea în cap, am plecat pe peron, să aştept trenul. pe o bancă era un bătrân cu două plase. mânca ceva. lângă el un câine, puiuţ, cred că nu avea mai mult de 6 luni, maidanez. batrânul nu cred că era vagabond. nu avea nici mutră de alcoolic, cred că era de pe la ţară şi ori a pierdut trenul, ori avea şi mâine treabă în timişoara şi nu avea unde sta. omul, impacheta, cu mare grijă ceva în geantă, probabil pâinea. caţelul, mânca o bucată de pâine, mai mult ca sigur din mâna bătrânului. nu arăta a fi jegos, totuşi era nebarberit de câteva săptămâni şi hainele erau ponosite. am remarcat cu câtă grijă şi meticulozitate a aranjat restul de pâine, ori mâncare, în geantă. o grijă… vitală. era, probabil, micul dejun de mâine dimineaţă, atât pentru el cât şi pentru câine. m-am gândit un pic, nu prea mult, ce poveste are omul în anii ce i-a trecut. în nici un caz nu poate fi una fericită. oare câte au fost bucuriile lui? şi care au fost ele? pot presupune doar că au fost mult mai puţine decât necazurile. avea oare vre-un copil? soţie? se îngrijora cineva, undeva, de soarta lui? m-au apucat mustrările de conştiinţă. nu vedeam cum pot îmbunătăţi eu, măcar un pic mic, soarta omului cu căţel de pe peronul 2. apoi m-am revoltat. faţă de cei ce l-au făcut să ajungă, aşa, acolo. faţă de baştanii cu bani şi influenţă care fac treburile să se învârtă, faţă oameni, biserică şi dumenzeu, că permit aşa ceva. faţă de mine, că am neputinţa de a face ceva, orice, pentru el, de exemplu. pentru oricine străin mie. voi ce aţi fi făcut?